Traditii: Sorcova si Semanatul

In dimineata Anului Nou, copiii obisnuiesc sa mearga cu Sorcova si cu Semanatul. Obiceiul Sorcovei este mai cunoscut in Muntenia, dar il regasim raspandit si in restul tarii. El este practicat de copii de la 3-4 ani pina la 12-13 ani.

Exista zone ale tarii unde cu Sorcova merg numai baietii, iar in altele numai fete. Adesea copiii merg cite doi, alteori merge doar unul singur, colindindu-se doar membrilor familiei sau unui grup de vecini. Cei carora le este adresata urarea sint atinsi ritmic cu sorcova pe tot timpul rostirii textului. Sorcova poate fi de mai multe feluri. in trecut sorcova era din flori naturale, mai ales de la pomii roditori, in special, de mar dulce.

Astazi, cea mai raspindita este cea confectionata dintr-un bat ornat cu flori artificiale din hirtii colorate, uneori avind in virf un clopotel. Sau poate fi de mai multe tipuri: doua bete din lemn, puse in cruce, pe care se prind primuri, panglici inguste de hirtie colorata, iar de un bat se agata un clopotel; o creanga de brad cu primuri si cu tingalau prins de o crenguta; un virf de brad impodobit cu nuci, biscuiti bomboane si un tingalau; un manunchi de nuiele de rachita in forma de triunghi, semicerc sau cerc si pe care se prind primuri ,bomboane si un tingalau.

O forma interesanta a obiceiului intilnim in partea de apus a tarii (satul Bucium, jud. Bihor).Copiii au o ramura de virf de brad si o impodobesc cu primuri, bomboane si tingalau. Cine nu are brad poate sa mearga cu o bita invaluita cu primuri pe care sint prinsi trei-patru tingalai. Cind intra in casa, cei cu brad sorcovesc sau cei cu bita lovesc ritmic in podea dupa melodie. De obicei, fiecare copil are sorcova lui. in timpul recitarii sorcova este miscata in ritmul versificatiei, marcat uneori de sunetul clopotelului, atingindu-se in acest fel pe cel curat.

in Moldova, Muntenia si in unele parti din Oltenia intilnim obiceiul numit Semanatul. Cu Semanatul umbla copii de la 4-5 pina la 10 ani, in grupuri mici sau individual. Ei poarta traistute atirnate de umar pline cu seminte de griu, orz, ovaz, secara pe care le presoara in curte, in casa si in fata gazdei careia i se adreseaza urarea. Uneori, versurile sint asemanatoare cu cele ale sorcovei: “infloriti/ Ca merii/ Ca perii/ in mijlocul verii/ Ca toamna cea bogata/ De toate imbelsugata/ La anu’si la multi ani!” Cu toate acestea, atit ceremonialul urarii, cit si lipsa sorcovei ca atare dovedesc ca este vorba de doua practici diferite.

in unele zone ale Munteniei si ale Olteniei, acest obicei are denumirea de Cu griul. Uratorii purtind o farfurie cu griu incoltit merg pe la case in ziua de Anul Nou. Si in acest caz, copiii sint rasplatiti cu daruri, uneori si cu bani. Rostul principal al obiceiului este de a aduce fertilitate si sanatate.

Un alt obicei cu catacter agrar, practicat la Boboteaza, este Chiralesa, intilnit si sub denumirea de Turalesa, practicat mai ales in nordul tarii - Moldova, Maramures, Crisana. Copii intre 5 si 13 ani, in grupuri de cite 7-8, uneori si mai multi, pe categorii de virsta, colinda casele la rind, strigind de obicei: “Chiralesa! Griu de primavara…” sau “Turalesa! Roada-n griu…”

O forma interesanta a obiceiului o intilnim in zona de vest a tarii, unde este practicat numai de baieti, in grup de 4-6. Unul dintre ei, cel mai initiat, este ales sef si numit cal. Dupa ce au cerut permisiunea, colindatorii intra in casa gazdei, si in timp ce striga: ”Turalesa! Nana me”, inconjoara pomii, casa, grajdul si apoi intra in casa si ocolesc masa. Ei poarta in miina un bat cu doi clopotei in virf, numit tingalai, pe care il agita tot timpul. Urarea este rasplatita cu daruri si, uneori, cu bani.Umbletul din casa in casa arata ca Chiralesa s-a format tot dupa modelul colindatului.

Ciurlezul este un obicei mai putin cunoscut, restrins doar la unele sate din judetul Arges. El se practica in ziua de 7 ianuarie, la Sf. Ion. Cu Ciurlezul merg copii mici, de obicei numai baietii. Ei au in miini un manunchi de brad-4-5 crengute mici de brad legate la capat cu ciucuri de aceeasi culoare si o cana cu apa. in cana se baga ciurlezul si, cu el udat, cel colindat este stropit pe cap. Urarea este insotita de miscarea repetata a manunchiului udat pe timpul recitarii: ”Ciurlez/ Bobotez/ Vara peste vara/ Capul sa nu va mai doara./ ” Copii primesc banuti in cana cu apa..

Colindele copiilor, obiceiurile practicate de acestea in timpul sarbatorilor de iarna continua sa se manifeste, pe firul traditiei, evidentiind totodata prospetimea si frumusetea virstei.

 Autor: Cristina Fialcovschi

 

 

sursa: www.sanatatea.com