Situat în partea de sud a Capitalei (care are drept coordonate geografice 26° 5'45" longitudine esticã, 44° 24'49" latitudine nordicã), sectorul 4 BUCURESTI, cu o suprafatã de 32 Km2 (din totalul de 228 Km2 ai Capitalei), din care suprafata construitã este de 25 Km2, are o potie de 335.000 de locuitori (din cei 2.027.512 locuitori ai Capitalei).

Teritorial, sectorul 4 este delimitat de:

Splaiul Unirii la Nord - Est si Est (Râul Dâmbovita);

Soseaua de centurã a Capitalei la Sud;

Soseaua Giurgiului la Est;

si se învecineazã cu:

sectoarele 1 si 2 la Nord;

sectorul 3 la Est;

Judetul Ilfov la Sud;

sectorul 5 la Vest

Din punct de vedere al densităţii poţiei, sectorul 4 întrece municipii de importantã socio-economicã nationalã cum sunt:

Bacãu (209.689 locuitori),

Brasov (317.772 locuitori),

Brãila (234.648 locuitori),

Craiova (312.891 locuitori),

Oradea (223.288 locuitori),

Ploiesti (253.414 locuitori),

Râmnicu-Vâlcea (119.340),

Târgu Mures (165.534 locuitori),

fiind depãsit cu putin de

Constanta (344.876 locuitori),

Cluj-Napoca (332.792 locuitori),

Galati (331.360 locuitori),

Iasi (348.399 locuitori)

Timisoara (334.098 locuitori).

 

Fatã de sectoarele Municipiului Bucuresti, dupã numãrul de locuitori, sectorul 4 se situeazã pe locul 4, în ordine, dupã sectoarele:

III (409.753 locuitori),

VI (400.512 locuitori),

II (383.527 locuitori),

V (269.551 locuitori)

I (239.169)

 

Sectorul 4 se desfãsoarã pe traseul a 557 artere de circulatie, clasificate în categoriile:

splai, bulevard, sosea, cale, stradã, alee, intrare, drum, piatã, care se pot grupa astfel:

*splai 1 arterã (Splaiul Unirii);
*bulevarde 12 artere (D. Cantemir, C. Brâncoveanu, George Cosbuc, Regina Maria, Abatorului, Alexandru Obregia, Tineretului, Libertãtii, Gh. Sincai, Mãrãsesti, Metalurgiei, Unirii);
*sosea 4 artere (Oltenitei, Giurgiului, Berceni, Vitan Bârzesti);
*cale 2 artere (Serban Vodã, Vãcãresti);
*stradã 389 artere (vezi Lista arterelor de circulatie aflate în administrarea directã a sectorul 4);
*alee 50 artere;
*intrare 70 artere;
*drum 23 artere (Bercenarului, Binelui, Cheile Turzii, Câmpeni, Cretestilor, Dealul Alunis, Dealul Armanului, Dealul Babii, Dealul Bisericii, Dealul Bistrii, Dealul Bradului, Dealul Caselor, Dealul Corbului, Dealul Crisului, Dealul Cucului, Dealul Ferului, Dealul Geoagiului, Dealul Leului, Dealul Pãdurii, Gilãului, Jilavei, Zaplazului, Gãzarului);
*piatã 6 (Bucur, Carol, Concordiei, Gara Filaret, Natiunile Unite, Rond Regina Maria);
*total 557 (vezi Lista arterelor de circulatie aflate în administrarea directã a sectorului 4)

Fãrã a dezarma în fata acestor inconveniente, Primãria sectorului 4 urmãreste sã asigure permanent un transport confortabil prin executarea de lucrãri specifice pe toate arterele de comunicatie stradalã, dupã necesitate. Câteva categorii de astfel de lucrãri realizate sunt:

*pavaje din piatrã cioplitã cu rosturi nebitumate, pe o suprafatã de 6800 m2;
*decopertarea îmbrãcãmintei asfaltice în vederea efectuãrii de reparatii punctuale (plombe) pe o suprafatã de 14.800 m2.
*reparatii locale (plombe) realizate: cu mixturi asfaltice - pe 9.550 m2 ; cu asfalt turnat - pe 4.830 m2 .

Conditia de mediu sãnãtos se rezolvã si prin filtrul biologic al spatiilor verzi, care ocupã în sector o suprafatã de 426 hectare (90 ha grãdini, pãrculete, scuaruri, spatii verzi stradale si 336 ha spatii verzi la blocuri, în întretinerea asociatiilor de locatari cu asistenta tehnicã a Administratiei Domeniului Public). Tabelul cu spatiile verzi din sectorul 4, în grija administratiei publice locale.

Grija pentru sãnãtate se regãseste în starea edificiilor de asistentã sanitarã: spitale (10), policlinici (3), dispensare (5), unitãti de ocrotire (7), case de copii scolari (3), cãmine spital de bãtrâni (2), spitale de bãtrâni (1 unitãti), politie sanitar-veterinarã (1), inspectoratul de politie sanitarã si medicinã preventivã (1).

Primãria sectorului 4 vine în sprijinul locuitorilor, prin asigurarea de locuri de joacã (pãrculete) pentru copii, care, special amenajate, sã le creeze conditii de recreere. Au fost instalate leagãne, balansoare, tobogane, precum si ansambluri de joacã din lemn. Totodatã s-au realizat gropi de nisip. De asemenea, pentru pãrinti au fost amplasate în fiecare părculeţ şi bãnci de odihnã.

De asemena, în sectorul 4 sunt puse la dispoziţia cetăţenilor terenurile si sãlile de sport pentru tineret si adulti, inclusiv grãdinile publice si parcurile. Spre orientarea celor interesati, se prezintã în TABELUL Lista locurilor de joacã (pãrculete) pentru copii, precum si a terenurilor de sport si sãlilor de antrenament publice si particulare.

O imagine asupra nivelului de pregãtire a locuitorilor sectorului 4 si a orientãrii lor în directia instruirii scolare se poate face din TABELUL Structura potiei scolare din învãtãmântul de toate gradele, pe tipuri de scoli. Se remarcã o reducere drasticã a procentajului celor care dupã absolvirea gimnaziului, continuã liceul teoretic si facultatea, argument hotãrâtor pentru orientarea tineretului din sectorul 4 (peste 70,5% din absolventii de gimnaziu urmeazã o scoalã tehnicã). Este necesarã precizarea cã în sectorul 4 au sediul urmãtoarele unitãti de învãtãmânt:

*Universitatea Particularã "Spiru Haret";
*Universitatea Particularã "Dimitrie Cantemir";
*licee teoretice #9; #9; #9; 8
*grupuri scolare #9; #9; #9; 4
*seminare teologice #9; #9; 2
*scoli generale 23
*scoli profesionale #9; #9; #9; 1
*club copii #9; #9; #9; #9; 1
*grãdinite 31

Între unitãtile de învãtãmânt si Primãria sectorului 4 se mentine o legãturã functionalã permanentã prin participarea în consiliul de administratie al fiecãrei scoli a câte unui reprezentant din partea Primãriei care tine legãtura si colaboreazã cu scolile respective în vederea rezolvãrii problemelor organizatorice cu care acestea se confruntã.

Sectorul 4 are o istorie industrialã îndelungatã: în 1877, elvetianul Erhard Wolff a fondat o întreprindere metalurgicã pe Dealul Filaretului, apoi, în 1881 este înfiintatã Fabrica de furnituri militare, pielãrie si încãltãminte "Leon si Mandrea". Tot în 1881 se construieste Tãbãcãria lui Grigore Alexandrescu, urmatã de cea a fratilor Costamagno. În 1875 este amintitã Cãrãmidãria "cu masini" a Serdarului Filipescu, apoi Fabrica de cãrãmidã a lui Gherghely, Fabrica de la Ciurel - de bazalt artificial. În 1879 se construieste Fabrica de chibrituri de la Filaret. În 1961 se construieste Uzina de anvelope "Danubiana" de pe Soseaua Oltenitei, lângã Popesti - Leordeni, precedatã de Întreprinderea de articole tehnice din cauciuc din Jilava. A urmat Fabrica de ciorapi "Adesgo", Întreprinderea de Masini Grele Bucuresti (I.M.G.B.), s.a.

Dupã 1989, odatã cu trecerea la privatizare, întreprinderile industriale din sectorul 4 s-au transformat în societãti pe actiuni, rentabilitatea acestora fiind în functie de adaptarea la conditiile economiei de piatã.

S-au creat astfel zone industriale în jurul urmãtorilor agenti economici:

IMGB, cu: "Admeb SA", "General Turbo SA", "ICPET SA", "Kvaerner IMGB SA", "Kvaerner FECNE SA", "Metallum SA", "Nuclear Montaj SA", "Romenergo Castumag SA", "UMUC SA", "Univers SDV SA","Upetrolam SA".

Progresul, cu: "Transporturi auto Progresul", "Celpi SA", "Energo-utilaj SA".

Splaiul Unirii, cu: "Dîmbovita SA", "Industria Bumbacului SA", "Pionierul SA", "Splai SA".

Candiano Popescu-Mãrãsesti, cu: "Adesgo SA", "Concordia SA"., "Electroconstructia", "Elco SA", "Flamura SA", "Remero SA", "Transporturi auto Filaret SA".

G. Cosbuc - Parcul Libertãtii, cu: "Ascensorul SA", "Aroconstruct SA", "Apollo SA", "Consal SA", "Concordia constructii SA", "Hesper SA", "Ipac SA", "Institutul astronomic si metrologic", "Procas SA", "Sacin SA".

Berceni-Nitu Vasile, cu: "Amiro SA" (tehnicã medicalã), "Fabrica de pâine Berceni SA", "Rompita SA", "Romprim SA".

Inerentã progresului tehnologic, precum si pentru pregãtirea investitiilor, activitatea de cercetare - dezvoltare constituie o componentã decisivã pentru orice activitate economicã în competitia alertã pentru eficientã.

Sectorul 4 nu face exceptie de la regulã. Din TABELUL Salariatii din activitatea de cercetare - dezvoltare dupã ocupatie si nivelul de pregãtire rezultã cã o pondere de 6,40 % din resursa umanã a sectorului este integratã în efortul de autodepãsire.

Distribuit în toate sectoarele de activitate (sectorul întreprinderi, sectorul guvernamental si sectorul învãtãmânt superior), personalul din activitatea de cercetare - dezvoltare, constituie o resursã umanã intens implicatã în existenta economicã a sectorului 4.

Câteva din unitãtile de cercetare - dezvoltare în care-si desfãsoarã activitatea pe bazã de contracte cu beneficiarii sunt:

Institutul de Cercetare Stiintificã, Inginerie Tehnologicã si Proiectare pentru Sectoare Calde;

Institutul de Cercetare Stiintificã si Inginerie Tehnologicã pentru Echipamente Energetice si pentru Echipamente de Ridicat;

Institutul National de Metrologie;

Institutul de Cercetare si Proiectare pentru Produse din Cauciuc si Mase Plastice.

În sectorul 4 existã sase piete agro-alimentare (Piata Sudului, Progresul, Strãduintei, Resita, Berceni-Oltenitei, Norilor), pentru aprovizionarea cu produse alimentare a potiei. 

În aceeasi dorintã de confort civilizat pentru sectorul 4, Primãria a initiat realizarea a încã sase noi piete agro-alimentare. Douã dintre acestea Piata "Timpuri Noi" (la intersectia Cãii Vãcãresti cu strada V. V. Stanciu) si Piata "Apãrãtorii Patriei" (pe Sos. Berceni, în dreptul statiei de metrou Apãrãtorii Patriei) au fost deja realizate, Piata "Apãrãtorii Patriei" fiind inauguratã la data de 15 martie 1999.

La data de 24 iulie 2002 a fost preluatã Piata "Progresul" de cãtre Primãria Sectorului 4. Ca locatie, aceasta este pe Sos. Giurgiului, nr. 107.

La data de 17 iulie 2002, Primãria Sectorului 4 a inaugurat Piata "Covasna", piatã aflatã la adresa Str. Covasna, nr. 3 bis. Informatii despre piatã: 1. constructia si amenajarea pietei a durat 8 luni, iar investitia se ridicã la suma de 7 miliarde lei; 2. suprafata pietei este de 700 m2; 3. amenajãri si dotãri: 80 de tarabe, spatiu pentru comercializare produse lactate, spatiu pentru comercializare ouã, spatiu pentru carne si produse din carne, spatiu băcănie. Toate produsele din piatã vor fi la un pret de producãtor, deoarece vor avea acces numai producãtorii autentici, si nu intermediarii. ECONOMAT: - produsele care vor fi comercializate în cadrul magazinului "Economat" de la Piata "Covasna": carne si preparate din carne, pâine si paste fãinoase, zahãr, ulei, orez si ouã. La acest magazin sunt arondate douã categorii de persoane: a. 500 de persoane cu venituri sub 1.750.000 lei, care nu sunt pensionari; b. 2000 de persoane care sunt pensionari si beneficiazã de produse "economat" - în baza talonului de pensie.

Legãtura cu împrejurimile sectorului se face prin Autogara Filaret, aflatã în clãdirea fostei Gãri Filaret (prima garã din Bucuresti datã în folosintã în anul 1869); de aici pornesc autobuzele în directiile Giurgiu si Oltenita. Se pot folosi si pentru a ajunge la Cãlugãreni, Comana, Herãsti. Spre Comana se poate circula mai comod cu trenul personal sau cursã de persoane spre Giurgiu (pe calea feratã Bucuresti - Giurgiu) din Gara Progresul. Pânã la Comana trenul face aproximativ o jumãtate de orã cu oprire în statiile Jilava, Sintesti, Vidra si Grãdistea. Transportul cãlãtorilor pe traseele unde nu existã cale feratã este asigurat de autobuze care pleacã din Autogara Progresul.

Parcul R.A.T.B. sector 4 asigurã deplasarea doritã în orice moment si în orice punct din sector sau din Capitalã.